Croația nu acceptă primirea Suediei și Finlandei în NATO. Anunțul făcut de președintele țării

Procesul de aderare a Finlandei și Suediei la NATO declanșează dispute în Croația. Preşedintele Zoran Milanovic a afirmat, miercuri, că îl va instrui pe reprezentantul permanent al Croaţiei la NATO, ambasadorul Mario Nobilo, să voteze împotriva primirii celor două țări nordice în alianţa militară occidentală până nu va fi amendată legea electorală din Bosnia-Herţegovina. Presa croată spune că Milanovic s-ar putea confrunta cu demiterea de către guvern din cauza acestei poziții.

Tensiuni în Croația din cauza Suediei și Finlandei

Cererea de aderare la NATO a Finlandei și Suediei a provocat o dispută în Croația, între președintele Zoran Milanovic și guvern. Șeful statului croat a spus că singura condiție a Croației pentru a nu bloca integrarea acesto state scandinave în blocul militar este rezolvarea reformei electorale care nu a fost încheiată în Bosnia-Herțegovina. Președintele Parlamentului croat, Gordan Jandrokovic, a declarat că dreptul de veto ar afecta poziția și reputația internațională a țării.

Zoran Milanovic pune condiții pentru aderarea celor două state la NATO

Croații din Bosnia și Herțegovina se tem că bosniacii, care sunt majoritari, își vor alege reprezentanții în fruntea țării și în Parlament. Așadar, ei au propus schimbări care să permită formarea de noi circumscripții electorale etnice, în care oamenii să voteze doar politicienii propriei comunități la toate nivelurile de guvernare, inclusiv președinția.

Dar discuțiile privind reforma legii electorale, desfășurate anul trecut sub auspiciile UE și SUA, au eșuat, deoarece bosniacii au respins propunerile de teamă că ar putea fi o manevră de a forma o entitate separatistă croată care să amintească de războiul bosniac din anii ’90.

Potrivit președintelui Zoran Milanovic, Croaţia trebuie să condiționeze aderarea Finlandei şi Suediei la NATO de chestiunea egalităţii în alegeri a croaţilor din Bosnia-Herţegovina.

„Nu este un gest împotriva Finlandei şi Suediei, ci pentru Croaţia”, a explicat liderul croat.

Președintele croat salută poziția Turciei

Acesta a adăugat că Turcia, care se opune aderării celor două state nordice la Organizația Nord-Atlantică, arată cum trebuie luptat pentru interesele naţionale şi „cu siguranţă nu va renunţa până nu va obţine ceea ce vrea”, spre deosebire de Croaţia, care se comportă fix pe dos.

„Putem discuta despre Ucraina, dar nu este o problemă arzătoare pentru noi. Aceasta este”, a insistat Milanovic, respingând criticile guvernului în sensul că reputaţia Croaţiei ar putea avea de suferit cu o asemenea poziţie. „Sunt gata să-mi asum vina. Am spus că, pentru mine, cetățenii croați din Bosnia-Herţegovina sunt mai importanţi decât toată graniţa ruso-finlandeză”, a precizat acesta.

Guvernul din Zagreb este de altă părere

Între timp, ministrul de Externe al Croației, Gordan Grlic Radman, și-a exprimat sprijinul țării sale pentru aderarea la NATO a Finlandei și Suediei: „Aceste două țări sunt state partenere care împărtășesc aceleași valori cu noi”.

Zeci de ani, Suedia și Finlanda au adoptat o poziție neutră de politică externă în regiune, dar războiul dintre Rusia și Ucraina, care a început la 24 februarie, a declanșat o schimbare de abordare, atât publicul, cât și majoritatea politicienilor pledând pentru aderarea la NATO.